Băieţelul cu chibrituri

Eşti un prost fără iubire
dar te sincronizezi subtil cu timpul...
toată lumea e a ta
de la oceanele inadecvării tale
la văile pe care eu nu le-am găsit niciodată.
Alergi în fiecare seară,
fără rabat,
în colţurile uitate,
în pădurile de ceară de sub mare,
printre coastele străvezii şi moi,
pe deasupra ideilor mele,
ca un copil al nimănui,
ca un nefericit,
ca un artist.
Toată lumea e a ta
de la Iubirea din Vest
până la delicatele mărgele ale decăderii.
În fiecare dimineaţă,
străbaţi acelaşi curs nestrămutat de cuvinte,
de fiecare dată zăcând la amiază,
pe altă epopee, pe altă pală de vânt.
Te găsesc mereu mai firav, mai tânăr
mai fericit...
mai aproape de mine,
de tine,
mai impresionant în dureri,
mai profund, mai frumos,
mai departe...