Să ningă iar…

Nu a mai nins de secole
în gubernia corpurilor mici
aşa cum a nins atunci,
demult
ca o excrescenţă, ca o înflorire
pe spatele palid al
oraşului.
Nu ne-am mai iubit de mult
aşa cum obişnuiam
în tramvaiele îngheţate
cu geamuri ocolite de steluţe
ale suflării noastre.
Parcă ningea mai frumos înainte
cu lacrimi, cu gene, cu fulgi
pe inimi, sub inimi
oriunde
oricât de mult comandai tu.

Acum e imperios necesar
să ne cercetăm reciproc
să observăm dacă nu cumva lipsa zăpezii
se datorează în mare măsură
iubirii noastre.