Nudus cum nuda

Ne vom iubi periodic, ascetic,
ca ţiganii.
Ne vom iubi la marginea oraşului,
în cimitire, în cavouri,
ca părăsiţi de soartă
şi nevoiaşi ai mării.
Ne vom iubi ca frunzele toamna,
ca amintirile uitate,
consolându-ne reciproc.
Ne vom iubi asceptizat
de teama noutăţii...
ne vom iubi trufaş, nedrept, lumesc,
fără păsare, fără conştiinţă, fără păcat.
Ne vom iubi ca marmura cristalizată, rece,
precum ploaia ce cade pe spatele
iubitei sale.
Ne vom iubi astenic, dar doar uneori,
adăpostindu-ne
sub bolte, sub lună, sub cer.
Ne vom iubi curat, fără pată,
ne vom iubi nebun, pătimaş, cu tot
ce avem, acum, mereu şi
de fiecare dată când vom avea nevoie.
ne vom iubi mărunt
prin poduri, prin sare, prin praf,
ca înamoraţii întinşi pe caldarâm,
pe alge, pe strofe de nisip.

Ne vom iubi goi,
prin pieţe aglomerate,
pe turnuri,
pe vecie...